Jurnal TV dezinformează

Lun ,Ianuarie 13, 2014 - 01:00

Jurnal TV dezinformează publicul:

  1.  Postul de televiziune Jurnal TV nu este obligatoriu spre retransmisie şi nu există o „lista a posturilor retransmise obligatoriu pe teritoriul Republicii Moldova”;
  2. Jurnal TV induce publicul în eroare atunci când solicită anularea unei decizii care nu a fost adoptată şi prin urmare nu are autoritate normativă, este o decizie prin care se propune un subiect de discuţie şi anume criteriile şi principiile de structurare a ofertelor de servicii pentru distribuitori;
  3.  Jurnal TV distorsionează realitatea atunci când califică iniţierea unei discuţii drept „atac  inadmisibil” sau „atac fără precedent”.

Conform Codului audiovizualului niciun post de televiziune, cu excepţia celor difuzate de IPNA „Teleradio-Molodova” nu are privilegiul de a fi obligatoriu pentru retransmisie de către operatorii de cablu, prin urmare,  Jurnal TV nu a fost şi nu este actualmente obligatoriu retransmis prin cablu :

Articolul 29. Condiţiile retransmisiei serviciilor de programe

(5) Distribuitorii care retransmit servicii de programe prin reţele de telecomunicaţii vor include cu titlu gratuit în ofertele lor serviciile de programe ale radiodifuzorilor publici şi, după posibilitate, ale radiodifuzorilor locali.

Precizăm, că „ radiodifuzor locali” înseamnă radiodifuzor al cărui acoperire cuprinde o singură localitate. Prin urmare, codul nu obligă distribuitorii de servicii să retransmită posturile TV aflate sub jurisdicţia Republicii Moldova. Nici Jurnal TV, nici Prime, nici Publika, nici PRO TV, nici TV 7, nici CTC, etc., niciunul din aceste posturi nu face parte din „lista posturilor retransmise obligatoriu pe teritoriul Republicii Moldova” cum afirmă Jurnal TV.

Precizăm că legea audiovizualului a fost concepută de aşa manieră, încât nu favorizează crearea produsului autohton, adică a emisiunilor realizate de posturile TV din Republica Moldova nici măcar pentru radiodifuzorii aflaţi sub jurisdicţia acestui stat, căci permite posturilor să difuzeze „producţie proprie”, adică, conform aceluiaşi cod, emisiuni care pot fi „procurate exclusiv de către radiodifuzor cu utilizarea mijloacelor tehnice, financiare şi intelectuale proprii sau atrase în acest scop în bază de contract” cu alte cuvinte, emisiuni procurate de la posturi străine:

Articolul 11. Protejarea patrimoniului lingvistic şi cultural-naţional

(2) De la 1 ianuarie 2010, cel puţin 80% din volumul serviciilor de programe ale radiodifuzorilor vor constitui producţie proprie, autohtonă şi opere europene, din al căror volum 50% vor fi transmise în orele de maximă audienţă.

Acest articol permite oricărui radiodifuzor să difuzeze 80% producţie proprie, deci cumpărată de oriunde,  fără a difuza produs autohton, sau rezervându-i acestuia doar un procent. De aceea, la 28.12.12, CCA a adoptat o Decizie prin care obliga radiodifuzorii să difuzeze cel puţin 30% de produs autohton, jumătate din care să fie în limba română, decizie care a fost suspendată în instanţa de judecată.

Nici limba română nu se bucură de protecţie conform preceptelor codului, or cele 80% de emisiuni în limba română se calculează  nu din întregul timp de emisie al postului, şi nici măcar din totalul de emisiuni produse de fiecare post, ci doar din totalul emisiunilor de format „informaiv analitic”. Astfel, un post de televiziune, poate activa în Republica Moldova, fără a produce nicio emisune în limba română, în cazul în care acest post nu face emisiuni informativ-analitice:

Articolul 11. Protejarea patrimoniului lingvistic şi cultural-naţional

 (3) Pînă la 1 ianuarie 2007, producţia proprie şi autohtonă cu caracter informativ şi analitic difuzată de radiodifuzor va fi  nu mai puţin de 65% în limba de stat. Începînd cu 1 ianuarie 2007, această producţie va constitui nu mai puţin de 70 %, iar din 1 ianuarie 2010, nu mai puţin de 80%.

Ţinând cont de faptul că piaţa audiovizuală s-a extins şi numărul posturilor de televiziune aflate sub jurisdicţia Republicii Moldova a crescut, ajungând la cifra de 65, ( iar solicitările de a obţine licenţe de emisie continuă să parvină,  în special pentru difuzarea prin cablu sau prin satelit pentru care nu este necesar un concurs), s-a ajuns la situaţia în care de multe ori capacităţile unor distribuitori şi, respectiv, lista canalelor retransmise, oferite de aceştia, este mai mică decât numărul posturilor autohtone existente astăzi. Distribuitorii mici şi mijlocii, care operează  în mediul rural propun în listele lor de canale un număr de 20-40 de posturi retransmise, iar în cazul operatorilor mari, sunt vizate pachetele sociale, prin urmare, dacă admitem că cele aproximativ 60 de posturi TV din Moldova îşi oferă serviciile gratuit, care dintre ele ar trebui selectate în aceste pachete?  În plus, atât consumatorii, cât şi distribuitorii au un interes legitim de a avea acces şi la posturile venite din exterior, iar din rândul acestora cele europene necesită a fi promovate cu prioritate

În contextul noilor realităţi, CCA a considerat oportun să propună pentru discuţie câteva norme de reglementare a ofertelor distribuitorilor serviciilor de programe. Prin decizia din 26.12.13 CCA a iniţiat dezbateri publice asupra proiectului intitulat Cu privire la includerea obligatorie a serviciilor de programe retransmise în ofertele distribuitorilor de servicii.

CCA consideră că jurnaliştii de la Jurnal Tv distorsionează realitatea calificând o propunere de discuţie drept „atac  inadmisibil” sau „atac fără precedent”.

CCA este deschis pentru discuţii civilizate şi pentru propuneri constructive.