CCA: TRAINING PENTRU CONSOLIDAREA ABILITĂŢILOR JURNALIȘTILOR ÎN REFLECTAREA SUBIECTELOR SENSIBILE DE INTERES SOCIAL

Mar ,Martie 22, 2016 - 16:00

Consiliul Coordonator al Audiovizualului a organizat, la data de 22 martie 2016, un training pentru jurnaliştii şi editorii de la posturile de televiziune.

La trainingul cu genericul ”Protecţia consumatorilor de programe în cadrul serviciilor de programe audiovizuale” au participat: preşedintele CCA, Dinu Ciocan; dna Liuba Ceban, preşedintele Asociaţiei Obşteşti „Altruism”; Svetlana Mirca şi Laurenţia Filipschi de la Consiliul Naţional pentru Protecţia Drepturilor Copilului; Veaceslav Balan, coordonator naţional al Oficiului ONU pentru Drepturile Omului în Republica Moldova (OHCHR); jurnalişti şi editori de la posturile de televiziune: Moldova-1, Pro TV Chişinău, TV 7, Euro TV, REN Moldova, NTV Moldova, ITV etc., şefi şi operatori din cadrul Direcţiei Monitorizare a CCA. Moderatoare – membrul CCA, Mariana Onceanu-Hadîrcă.

În cuvîntul de salut, preşedintele CCA, Dinu Ciocan, a menţionat despre importanţa trainingului, care îşi propune a fi un exerciţiu practic şi util, în primul rînd, pentru jurnaliști și editori, care sînt direct implicaţi în producerea conţinuturilor despre probleme sensibile, în special cele ce vizează suicidul, respectarea drepturilor copiilor şi a minorităţilor naţionale. Deşi există un cadru normativ la aceste aspecte, convenţii, legi, decizii normative ale CCA, recomandări, adeseori la mediatizarea acestor  subiecte se comit unele greşeli de interpretare şi abordare.

Preşedintele Asociaţiei Obşteşti „Altruism”, Liuba Ceban, a specificat că la reflectarea cazurilor de suicid în mass-media se solicită un grad mare de responsabilitate din partea jurnaliştilor şi a editorilor de la posturile de televiziune, pentru a conştientiza complexitatea fenomenului suicidar. De asemenea, este important ca jurnaliştii să trateze acest subiect cu maximă atenţie şi să fie conştienţi de implicaţiile şi urmările posibile ale fiecărui cuvînt, dar şi imagini prezentate. Riscul de suicid sporește atunci cînd reportajele oferă detalii despre metoda de suicid, locul unde s-a întîmplat cazul de suicid, distribuirea mesajului de adio, descriu cazul ca unul senzaţional şi folosesc titluri şi imagini dramatice care atribuie suicidului note romantice. Descrierile scurte şi la obiect ale cazurilor de suicid, oferirea informaţiilor despre posibilitatea de a apela la ajutor profesionist pot schimba opinia publică, precum şi demasca mituri, oferind astfel o modalitate alternativă imediată pentru persoanele care sînt într-o situaţie dificilă şi iau în considerare suicidul ca răspuns la probleme şi suferinţă.

Svetlana Mirca de la Consiliul Naţional pentru Protecţia Drepturilor Copilului a vorbit despre studiul realizat în 2013 cu privire la fenomenul suicidului şi tentativele de suicid în Republica Moldova în rîndul copiilor, dar şi situaţia la acest capitol faţă de celelalte ţări din regiune. Datele studiului au fost făcute publice în 2015, acestea au arătat că în 2013 au avut loc 17 cazuri de suicid, în 2014 – 20 şi în 2015 – 10 cazuri. Un pas important pentru protecţia copiilor, este instituirea, pe lîngă Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, a Serviciului de asistenţă telefonică gratuită pentru copii. Serviciul Telefonul Copilului este disponibil prin intermediul numărului unic naţional 116 111, gratuit pentru utilizatorii tuturor operatorilor de telefonie fixă şi mobilă din Republica Moldova, în regim de lucru 24/24, fiind confidenţial şi anonim. Diseminarea acestuia de către instituțiile mass-media ar fi o măsură benefică de sprijin a copiilor în situații de risc.

Membrul CCA, Mariana Onceanu-Hadîrcă, raportînd despre respectarea drepturilor şi protecţia copilului în programele audiovizuale, a amintit că în 2014, împreună cu UNICEF şi Asociaţia Presei Independente, a fost realizată o sesiune de monitorizare a buletinelor de ştiri la acest capitol. CCA a emis şi unele recomandări, care, din păcate, nu întotdeauna sînt respectate.

Trainingul a continuat cu activitate practică în baza mai multor reportaje care au servit drept material de analiză. Această parte a seminarului a generat ample discuţii între producătorii media şi raportori, dar, în acelaşi timp, au scos la iveală o serie de probleme: lipsa în sate a psihologilor, a asistenţilor sociali profesionişti care ar gestiona o problemă gravă, multe subiecte sociale sînt realizate pentru a suscita emoţii şi a specula senzaţionalul, şi nu în interesul superior al copilului.

Veaceslav Balan, coordonator naţional OHCHR, a vorbit despre respectarea drepturilor minorităţilor naţionale în cadrul serviciilor de programe audiovizuale, menţionînd că recent a fost elaborată o strategie de consolidare a relaţiilor interetnice în Republica Moldova. Din monitorizările efectuate de OHCHR s-a constatat că în mass-media audiovizuală există unele abordări care dezbină societatea pe motive etnice, în special fiind vorba de romi, găgăuzi, evrei etc. Legea egalităţii stipulează foarte clar că ”discriminarea în accesarea oricăror servicii publice nu este admisibilă”. Pentru că radiodifuzorii prestează servicii publice mediatice, această lege are aplicaţie directă asupra activităţilor pe care le desfăşoară posturile TV şi radio. Astfel, produsele mediatice nu trebuie să producă efecte discriminatorii pe motive de rasă, culoare, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie etc. Printre încălcările acestei legi se numără astfel de manifestări ca discursul de ură faţă de un anumit grup etnic. Atît jurnaliştii, cît şi instituţiile mass-media poartă răspundere pentru admiterea răspîndirii discursului de ură în serviciile de programe. Pentru că mass-media are un rol deosebit de important în procesul de integrare, dar şi în crearea unui climat favorabil dialogului intercultural şi înţelegerii reciproce, inclusiv prin combaterea stereotipurilor negative, prejudecăţilor şi intoleranţei în societate, este necesar ca radiodifuzorii să asigure accesul minorităţilor naţionale la informaţii şi programe în limbile acestora.

La final au fost punctate cîteva concluzii:

1. La mediatizarea cazurilor de suicid să se recurgă cît mai puţin la proliferarea şi difuzarea detaliilor şi imaginilor cu modalitatea de suicid şi locul unde a avut loc suicidul. Reportajele despre suicid să fie susţinute de idei pozitive care ar promova speranţa de viaţă şi care ar demotiva suicidul. Ca soluţie să se recurgă la specialişti şi să se promoveze linia verde la care se pot adresa pentru consultaţii persoanele aflate în situaţii dificile.

2. În cadrul discuţiilor a fost constatată o problemă gravă: lipsa specialiştilor în domeniu care ar oferi suport persoanelor vulnerabile să depăşească o criză suicidară.

3. Jurnaliştii şi editorii de la posturile de televiziune să-şi asume responsabilitatea pentru interesul superior al copilului şi să nu paseze această responsabilitate asupra părinţilor sau rudelor.

4. Materialele jurnalistice audiovizuale nu trebuie să disemineze discursul de ură.

5. Jurnaliştii trebuie să evite utilizarea unor detalii stereotipizate în raport cu oamenii care sînt diferiţi de alţii, fie că este vorba de etnie, religie, sex etc.

6. Radiodifuzorii urmează să elaboreze politici editoriale în vederea asigurării accesul minorităţilor naţionale la informaţii şi programe în limbile acestora.

Consiliul Coordonator al Audiovizualului recomandă radiodifuzorilor ca la realizarea materialelor jurnalistice despre probleme sensibile de interes social să se ţină cont de cadrul normativ în domeniu: Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului; Legea cu privire la drepturile copilului nr.338 din 15.12.1994; Codul audiovizualului; deciziile CCA nr. 44, din 30.03.2010, Cu privire la aplicarea semnelor de avertizare în cadrul serviciilor de programe televizate (în vigoare până la data de 24.08.2012); nr. 98, din 19 iulie 2012, Cu privire la clasificarea programelor audiovizuale în scopul protecţiei copiilor (publicată în MO nr. 177-180, art. nr. 1080, din 24.08.2012) şi nr. 99, în 19 iulie 2012, Cu privire la respectarea drepturilor şi protecţia copilului în programele audiovizuale (publicată în MO nr. 177-180, art. nr. 1081, din 24.08.2012); Legea nr. 30 cu privire la protecţia copiilor împotriva impactului negativ al informaţiei, în vigoare din 05.07.2013; Codul deontologic al jurnalistului, Ghidul de bune practici  jurnalistice: protecţia minorilor în mass-media,  Recomandările pentru instituţiile mass-media „Respectarea drepturilor copiilor în buletinele de ştiri ale instituţiilor mass-media audiovizuale”, Ghidul pentru mass-media ”Reflectarea subiectului suicidului în presă” etc.

Serviciul comunicare şi relaţii cu publicul